A page from my life

  

        E greu...nu stiu cu ce sa incep...nu stiu cu ce sa termin....poate doar cu regrete...cu regretulca totul s-a dus ca printr-o magie...a inceput atat de magic si s-a sfarsit subit...fara pic de poezie..nu?...se spune ca o poveste are inceput si sfarsit...povestea noastra a ramas cu un final de tipul ,,va urma”...si totusi...uite-ne ...a trecut un an.....trecem unul pe langa altul ca doi amici...ne leaga doar un simplu ,,buna”...spus cu atata indiferenta si raceala.....E greu!...dar doar pentru mine.....ai fost ceva special...si asa vei ramane mereu...o amintire vie in mintea mea...dar mai ales in sufletul meu...

Stiu ca nu ar mai trebui sa simt nimic...sa fiu la fel ca tine...dar simt ca nu pot....simt ca in orice moment din viata mea voi astepta un semn de la tine...si ca daca il voi primi voi fi dispusa sa-mi calc pe suflet si orgoliu doar ca sa iti mai simt odata imbratisarea.....si mangaierile acelea incente,copilaresti care spuneau atat de multe despre ce simteam...despre ce ne unea!.....

….......Acum tot sufletul meu incepe cu ,,a fost odata” si se termina cu ,,...”.Si nu mai pot trai asa...ar trebui sa o iau de la 0...asa cum ai facut tu...sa uit de tot si de toate intr-o clipa...dar stii ceva ?eu nu sunt tu...eu sunt eu si am propriul meu suflet..asa cum e el rupt in bucatele.Inima mea pare ca vrea sa iasa din piept atunci cand te privesc.....chipul tau si ochii tai caprui imi sunt din ce in ce mai dragi.....sunt uneori la un pas de tine ….si ma simt neputincioasa...cum sa renunt la gandul ca nu vei mai fi niciodata cu mine...daca te privesc in ochi....si vad doar golul din sufletul tau...dar stii nu conteaza pentru mine...simt ca te voi astepta o vesnicie...cu toate ca ma mint singura...ma mint crezand ca te-am uitat....ca nu mai tin deloc la tine....e doar o prostie....logic!...inca sunt un copil cu un suflet pe care tu l-ai invatat sa iubeasca...acum cum ii poti cere sa plece ...sa te lase uitarii....?

Nu crezi ca e un pic absurd?....Dar ce e absurd in toata povestea asta e dragostea mea...oarba care atrecut cu mult peste realitate...e undeva sus ,departe...te priveste de acolo...cu ochii unei indragostite!

Dar la ce ma pot astepta?......Sunt doar eu,nu?...Nimic nu ma mai mira in ceea ce ma priveste...stiu ca inima mea ar putea privi un om care-i aduce doar suferinta ca pe cel mai frumos.destept...si potrivit pentru ea!.....Asa sunt eu..iar asta e doar o pagina din jurnalul unei iubiri ,,inchipuite”...caci imposibil e prea mult spus....

Nu mai simt nimic....stiu doar ca inca tin la tine....

P.S:Perhaps I love you!

Nu sunt scriitor

Sunt si eu pe lume doar un simplu amator!

Nu am,nici nu pretind un rang de scriitor.

Caci printre-atatea stele ce vesnic stralucesc

Sunt doar una din cele ce palesc.

Sunt numai o fiinta ca oricare,

Persecutata de suspinele de stare;

Nu-i mana mea ce scrie,ci-un suflet anonim

Pierdut prin sinonime fara antonim.

Nu sunt un scriitor,ci doar un muritor

Ce trece prin viata asta ca un cersetor:

Astept farami de timp sa treaca peste mine

In loc sa lupt mereu,traind o vesnicie.

Eu doar ma duc si mor,fara sa las nimic

Ca-s doar o fiinta,un om mult prea mic.

Exist ,traiesc doar o viata de om

Pe cand vesic e-acela ce este scriitor.

Mereu scrie pe sufletele ranite de vorbe

Pe cand eu doar manjesc aievea niste slove.

Dupa ce il descoperi , pe el vrei sa-l imiti,

Iar pe mine peste luni sigur ai sa ma uiti!

Dimineata

   Dimineata!Alarma suna ! Se pare ca este ora 8.00!Tresar si o opresc cu mangaieri buimace.Mai stau cinci minute in pat,ma intind somnoroasa si merg la baie.In timp ce ma spal pe dinti ....ma privesc din intamlare in oglinda.
   Vad un chip ,pe jumatate adormit,cu gura inudata de spuma.
   Ma priveste morocanos,ca in fiecare dimineata,cu parul ciufulit .Ochii ii cad de somn ,pleoapele se ridica si coboara lenese.Se piaptana,dar fara sperante!Se chinuie atat de tare sa-si descurce parul....incat iti vine sa crezi ca lasa ghemotoate de par prin baie.Buzele-i sunt intredeschise si uscate.Tanjeste dupa somnul ei de frumusete...E plictisita,dar,indata ce spala pe fata,isi revine.Acum e vesela,energica si pregatita sa inceapa o noua zi.....ca si mine!
   Plec din baie,fac patul si ma apuc de teme.In timp ce rezolvam cateva probleme la matematica...imi vine in minte un gand misterios:,,Oare cine era fata din oglinda?''[Un adevarat mister]


                                                         [Compunere facuta in clasa a5a]